răzbunică
română
Etimologie
Din răz- + bunică sau răzbunic + sufixul -ă.
Pronunție
- AFI: /rəz.bu'ni.kə/
Substantiv
| Declinarea substantivului răzbunică | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | răzbunică | răzbunici |
| Articulat | răzbunica | răzbunicile |
| Genitiv-Dativ | răzbunicăi | răzbunicilor |
| Vocativ | răzbunică | răzbunicilor |
- (pop.) străbunică.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online