răzmeriță

română

Variante

Etimologie

Din bulgară размирицa (razmirica), sârbocroată razmirica.

Pronunție

  • AFI: /rəz'me.ri.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
răzmeriță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ răzmeriță răzmerițe
Articulat răzmerița răzmerițele
Genitiv-Dativ răzmeriței răzmerițelor
Vocativ răzmeriță răzmerițelor
  1. (pop.) răscoală, răzvrătire.


Traduceri

Referințe