răzmeriță

română

Variante

• răzmiriță
• rezmeriță

Etimologie

Din bulgară размирицa (razmirica), sârbocroată razmirica.

Pronunție

• AFI: /rəz'me.ri.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului răzmeriță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	răzmeriță	răzmerițe
Articulat	răzmerița	răzmerițele
Genitiv-Dativ	răzmeriței	răzmerițelor
Vocativ	răzmeriță	răzmerițelor

1. (pop.) răscoală, răzvrătire.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online