rabbi

engleză

Etimologie

Din latină târzie rabbi, care provine din greacă koine ῥαββί (rhabbí) < ebraică רבי‏ (rabbi, „stăpânul meu”), din רב (rav, „stăpân”) +‎ ־י‏ (i, „mine, al meu”).

Pronunție

AFI: /ˈɹæbaɪ/

Substantiv

rabbi, pl. rabbis

(rel.) rabin
We visited the rabbi for spiritual guidance.
(argou) mentor (la poliție)

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Vezi și

Referințe

finlandeză

(suomi)

Etimologie

Inevitabil din latină târzie rabbi, care provine din greacă koine ῥαββί (rhabbí) < ebraică רבי‏ (rabbi, „stăpânul meu”), din רב (rav, „stăpân”) +‎ ־י‏ (i, „mine, al meu”).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului rabbi
	Singular	Plural
Nominativ	rabbi	rabbit
Genitiv	rabbin	rabbien
Partitiv	rabbia	rabbeja
Ilativ	rabbiin	rabbeihin
Inesiv	rabbissa	rabbeissa

(rel.) rabin

Sinonime

(rel.) rabbiini

Vezi și

juutalaisuus

Referințe

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină târzie rabbi, care provine din greacă koine ῥαββί (rhabbí) < ebraică רבי‏ (rabbi, „stăpânul meu”), din רב (rav, „stăpân”) +‎ ־י‏ (i, „mine, al meu”).

Pronunție

AFI: /ˈrabbi/

Substantiv

rabbi m., invariabil

(rel.) rabin

Sinonime

(rel.) rabbino

Vezi și

giudaismo

Referințe

latină

(Latina)

Etimologie

Din greacă koine ῥαββί (rhabbí) < ebraică רבי‏ (rabbi, „stăpânul meu”), din רב (rav, „stăpân”) +‎ ־י‏ (i, „mine, al meu”).

Pronunție

AFI: /ˈrab.biː/

Substantiv

Declinarea substantivului rabbī
m.	Singular	Plural
Nominativ	rabbī	invariabil
Genitiv	invariabil	invariabil
Dativ	invariabil	invariabil
Acuzativ	invariabil	invariabil
Ablativ	invariabil	invariabil
Vocativ	invariabil	invariabil

(în latină târzie; rel., mai ales onorific) maistru, doctor; (spec.) rabin

Sinonime

(rel.) (abr.) R.

maghiară

(magyar)

Etimologie

Din latină târzie rabbi, care provine din greacă koine ῥαββί (rhabbí) < ebraică רבי‏ (rabbi, „stăpânul meu”), din רב (rav, „stăpân”) +‎ ־י‏ (i, „mine, al meu”).

Pronunție

AFI: /ˈrɒbːi/

Substantiv

rabbi, pl. rabbik

(rel.) rabin

Cuvinte derivate

Vezi și

judaizmus

Referințe

neerlandeză

(Nederlands)

Etimologie

Din latină târzie rabbi, care provine din greacă koine ῥαββί (rhabbí) < ebraică רבי‏ (rabbi, „stăpânul meu”), din רב (rav, „stăpân”) +‎ ־י‏ (i, „mine, al meu”).

Pronunție

Audio^fișier

Substantiv

Declinarea substantivului rabbi
m.	Singular	Plural
Substantiv	rabbi	rabbi's
Diminutiv	rabbietje	rabbietjes

(rel.) rabin

Sinonime

(rel.) rabbijn

Vezi și

jodendom