raboteză
română
Etimologie
Din franceză raboteuse.
Pronunție
- AFI: /ra.bo'te.zə/
Substantiv
| Declinarea substantivului raboteză | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | raboteză | raboteze |
| Articulat | raboteza | rabotezele |
| Genitiv-Dativ | rabotezei | rabotezelor |
| Vocativ | ' | ' |
- mașină-unealtă cu ajutorul căreia se prelucrează, prin așchiere, suprafața pieselor de metal.
Traduceri
Traduceri