racem
Etimologie
Din franceză racème < latină racēmus.
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului racem | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | racem | raceme |
Articulat | racemul | racemele |
Genitiv-Dativ | racemului | racemelor |
Vocativ | - | - |
- (bot.) inflorescență în formă de ciorchine.
Sinonime
- (bot.) ciorchine
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Vezi și
Traduceri
ciorchine
|
|