rateu
Etimologie
Din franceză raté.
Pronunție
- AFI: /ra'tew/
Substantiv
Declinarea substantivului rateu | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | rateu | rateuri |
Articulat | rateul | rateurile |
Genitiv-Dativ | rateului | rateurilor |
Vocativ | ' | ' |
- defect în funcționarea unui motor, care constă în arderea incompletă a combustibilului fără a dezvolta un lucru mecanic.
- explozie falsă produsă de un motor cu un asemenea defect.
- eșec de tragere a unei arme de foc sau de declanșare a unei explozii.
Traduceri
Traduceri