română

Etimologie

Din reîncolți.

Pronunție

  • AFI: /re.ɨn.kol'ʦi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
reîncolțire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ reîncolțire reîncolțiri
Articulat reîncolțirea reîncolțirile
Genitiv-Dativ reîncolțirii reîncolțirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a reîncolți și rezultatul ei.


Traduceri