reșițeancă
română
Etimologie
Din reșițean + că.
Pronunție
- AFI: /re.ʃi'ʦe̯an.kə/
Substantiv
| Declinarea substantivului reșițeancă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | reșițeancă | reșițence |
| Articulat | reșițeanca | reșițencele |
| Genitiv-Dativ | reșițencei | reșițencelor |
| Vocativ | reșițeanco | reșițencelor |
Traduceri
femeie din Reșița