rectrice
Etimologie
Din franceză rectrice.
Pronunție
- AFI: /rek'tri.ʧe/
Substantiv
Declinarea substantivului rectrice | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | rectrice | rectrice |
Articulat | rectricea | rectricele |
Genitiv-Dativ | rectricei | rectricelor |
Vocativ | ' | ' |
- fiecare dintre penele mari din coada păsărilor, care dirijează zborul.
Traduceri
Traduceri