recucerire
română
Etimologie
Din recuceri.
Pronunție
- AFI: /re.ku.ʧe'ri.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului recucerire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | recucerire | recuceriri |
| Articulat | recucerirea | recuceririle |
| Genitiv-Dativ | recuceririi | recuceririlor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a recuceri și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri