reformism
Etimologie
Din franceză réformisme.
Pronunție
- AFI: /re.for'mism/
Substantiv
Declinarea substantivului reformism | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | reformism | ' |
Articulat | reformismul | ' |
Genitiv-Dativ | reformismului | ' |
Vocativ | ' | ' |
- curent politic care preconizează progresul în societate prin reforme.
- atitudine reformatoare.
Traduceri
Traduceri