română

Etimologie

Din refuza.

Pronunție

  • AFI: /re.fu'za.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
refuzare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ refuzare refuzări
Articulat refuzarea refuzările
Genitiv-Dativ refuzării refuzărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a refuza și rezultatul ei.


Traduceri