relaior

română

Etimologie

Din franceză relayeur.

Pronunție

• AFI: /re.la'jor/

Substantiv

Declinarea substantivului relaior
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	relaior	relaiori
Articulat	relaiorul	relaiorii
Genitiv-Dativ	relaiorului	relaiorilor
Vocativ	relaiorule	relaiorilor

1. participant la o probă de ștafetă.

Cuvinte derivate

• relaioare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online