repriză
română
Etimologie
Din franceză reprise.
Pronunție
- AFI: /re'pri.zə/
Substantiv
| Declinarea substantivului repriză | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | repriză | reprize |
| Articulat | repriza | reprizele |
| Genitiv-Dativ | reprizei | reprizelor |
| Vocativ | ' | ' |
- fiecare dintre etapele succesive ale unei competiții sportive, organi-zate după anumite reguli; rundă.
- fază în desfășurarea unui proces, a unei acțiuni stadiale; rundă.
- reîncepere a unor operații tehnice întrerupte.
- reluare a unui cuvânt sau a unui gând în propoziție.
Traduceri
Traduceri