reprobațiune

română

Etimologie

Din franceză réprobation < latină reprobatio, reprobationis.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului reprobațiune
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	reprobațiune	reprobațiuni
Articulat	reprobațiunea	reprobațiunile
Genitiv-Dativ	reprobațiunii	reprobațiunilor
Vocativ	reprobațiune	reprobațiunilor

1. (rar) reprobare.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online