restriște
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /res'triʃ.te/
Substantiv
| Declinarea substantivului restriște | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | restriște | restriști |
| Articulat | restriștea | restriștile |
| Genitiv-Dativ | restriștii | restriștilor |
| Vocativ | restriște | restriștilor |
- (pop.) situație grea, primejdie în care se află cineva, șir de nenorociri care se abat asupra cuiva.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online