română

Etimologie

Din re- + a tălmăci.

Pronunție

  • AFI: /re.təl.mə'ʧi/


Verb


Conjugarea verbului
retălmăci
Infinitiv a retălmăci
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
retălmăcesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să retălmăcească
Participiu retălmăcit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a tălmăci din nou.
  2. (v.tranz.) a răstălmăci.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe