rezistor
Etimologie
Din franceză résisteu.
Pronunție
- AFI: /re'zis.tor/
Substantiv
Declinarea substantivului rezistor | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | rezistor | rezistori |
Articulat | rezistorul | rezistorii |
Genitiv-Dativ | rezistorului | rezistorilor |
Vocativ | ' | ' |
- element de circuit care prezintă o anumită rezistență electrică și este folosit în construcția reostatelor, a aparatelor de încălzire electrică și în electrotehnică; rezistență.
Traduceri
Traduceri