ridiculiza

română

Etimologie

Din franceză ridiculiser.

Pronunție

• AFI: /ri.di.ku.liˈza/

Verb

Conjugarea verbului ridiculiza
Infinitiv	a ridiculiza
Indicativ prezent pers. 1 sg.	ridiculizez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să ridiculizeze
Participiu	ridiculizat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a scoate în evidență ridicolul, a face pe cineva sau ceva să apară ridicol, a-și bate joc de cineva sau de ceva.

Cuvinte derivate

• ridiculizare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online