rivaltă
română
Etimologie
Din italiană ribalta.
Pronunție
- AFI: /ri'val.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului rivaltă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | rivaltă | rivalte |
| Articulat | rivalta | rivaltele |
| Genitiv-Dativ | rivaltei | rivaltelor |
| Vocativ | ' | ' |
- șir de becuri, de reflectoare care luminează scena.
Traduceri
Traduceri