riz

română

Etimologie

Din germană Ritz.

Pronunție

• AFI: /riz/

Substantiv

Declinarea substantivului riz
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	riz	rizuri
Articulat	rizul	rizurile
Genitiv-Dativ	rizului	rizurilor
Vocativ	'	'

1. fisură pe suprafața unei piese de metal, provocată de tensiunile interne.
2. zgârietură făcută pe o piesă pentru a o însemna.
3. șanț pe marginea tălpii de încălțăminte prin care trece cusătura.

Traduceri

Traduceri