română

Variante

Etimologie

Din rotund.

Pronunție

  • AFI: /ro.tun'ʒi/


Verb


Conjugarea verbului
rotunji
Infinitiv a rotunji
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
rotunjesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să rotunjească
Participiu rotunjit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a face rotund, a da unui obiect formă rotundă.
  2. (v.tranz.) a prelucra muchiile și colțurile unui corp (prin tăiere, așchiere etc.) pentru a obține suprafețe cât mai rotunde.
  3. (v.tranz.) a fixa hotarul unei regiuni în așa fel încât linia hotaruluifie cât mai puțin sinuoasă.
  4. (v.refl.) a căpăta forma rotundă, a se îngrașa, a se împlini.
  5. (v.tranz.) (adesea fig.) a completa; a întregi, a mări.
  6. (v.tranz.) a elimina subdiviziunile unui număr, ale unei sume etc.; a face întreg.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe