rucola
Vezi și : rucolă |
Etimologie
Din rucolă.
Pronunție
- AFI: /ruˈko.la/
Substantiv
- forma de singular articulat pentru rucolă.
(suomi)
Etimologie
Din italiană rucola.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
Declinarea substantivului rucola | ||
Singular | Plural | |
Nominativ | rucola | invariabil |
Genitiv | rucolan | invariabil |
Partitiv | rucolaa | invariabil |
Ilativ | rucolaan | invariabil |
Inesiv | rucolassa | invariabil |
Sinonime
(italiano)
Etimologie
Confer ruca.
Pronunție
- AFI: /ˈrukola/
Substantiv
rucola f., rucole pl.
Sinonime
(svenska)
Etimologie
Din italiană rucola.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
Declinarea substantivului rucola | ||||
c. | Singular | Plural | ||
Nehotărât | Hotărât | Nehotărât | Hotărât | |
Nominativ | rucola | rucolan | invariabil | invariabil |
Genitiv | rucolas | rucolans | invariabil | invariabil |