română

Etimologie

Din a ruga + sufixul -ător.

Pronunție

  • AFI: /ru.gə'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
rugător
Singular Plural
Masculin rugător rugători
Feminin rugătoare rugătoare
Neutru rugător rugătoare
  1. (adesea adverbial) care cere cu stăruință, care exprimă o rugăminte, care se roagă.


Traduceri

Referințe