rumegătură
română
Etimologie
Din a rumega + sufixul -ătură.
Pronunție
- AFI: /ru.me.gə'tu.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului rumegătură | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | rumegătură | rumegături |
| Articulat | rumegătura | rumegăturile |
| Genitiv-Dativ | rumegăturii | rumegăturilor |
| Vocativ | rumegătură | rumegăturilor |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online