rumegătură

română

Etimologie

Din a rumega + sufixul -ătură.

Pronunție

• AFI: /ru.me.gə'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului rumegătură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	rumegătură	rumegături
Articulat	rumegătura	rumegăturile
Genitiv-Dativ	rumegăturii	rumegăturilor
Vocativ	rumegătură	rumegăturilor

1. ceea ce a fost rumegat, hrană rumegată.
2. rumeguș.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online