ruminante
(français)
Etimologie
Derivat regresiv din ruminant.
Pronunție
- AFI: /ʁy.mi.nɑ̃t/
Adjectiv
- forma de feminin singular pentru ruminant.
(italiano)
Etimologie
Pronunție
- AFI: /rumi'nante/
Adjectiv
Declinarea adjectivului ruminante | ||
Singular | Plural | |
Masculin | ruminante | ruminanti |
Feminin | ruminante | ruminanti |
- rumegător
- La mucca è un animale ruminante.
Substantiv
ruminante m., ruminanti pl.
- (la pl.) rumegător
Cuvinte apropiate
Etimologie
Derivat regresiv din ruminare.
Verb
- forma de participiu prezent pentru ruminare.
Referințe
Etimologie
Din latină rūmināns < participiu prezent al lui rūminor < rūmen.
Pronunție
Adjectiv
Declinarea adjectivului ruminante | ||
Singular | Plural | |
Masculin | ruminante | ruminantes |
Feminin | ruminante | ruminantes |
Sinonime
Substantiv
ruminante m., ruminantes pl.
- (la pl.) rumegător