română

Etimologie

Din latină runcus.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
runc
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ runc runcuri
Articulat runcul runcurile
Genitiv-Dativ runcului runcurilor
Vocativ ' '
  1. loc despădurit pentru a putea fi cultivat sau folosit ca pășune; teren defrișat.


Traduceri