sacerdot
română
Etimologie
Din latină sacerdos ~otis.
Pronunție
- AFI: /sa.ʧer'dot/
Substantiv
| Declinarea substantivului sacerdot | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | sacerdot | sacerdoți |
| Articulat | sacerdotul | sacerdoții |
| Genitiv-Dativ | sacerdotului | sacerdoților |
| Vocativ | ' | ' |
- persoană care are dreptul să oficieze actele cultului religios.
Traduceri
Traduceri