saiga
Vezi și : Saiga, saïga |
Etimologie
Din franceză saïga < inevitabil de origine turcică.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
Declinarea substantivului saiga | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | saiga | saiga |
Articulat | saiga | - |
Genitiv-Dativ | saigăi | - |
Vocativ | saiga, saigo | - |
Cuvinte compuse
Vezi și
Traduceri
mamifer
|
|
Referințe
Etimologie
Probabil din franceză saïga.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
saiga
(English)
Etimologie
Din rusă сайга (sajgá) < origine turcică.
Pronunție
- AFI: /'saɪgə/
Substantiv
saiga, pl. saigas
- (zool.) saiga
Sinonime
- (zool.) steppe saiga
Cuvinte compuse
Vezi și
Referințe
(italiano)
Etimologie
Probabil din franceză saïga.
Pronunție
- AFI: /'sajga/
Substantiv
saiga f., invariabil
(lietuvių)
Etimologie
Probabil din rusă сайга (saĭgá) < origine turcică.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
saiga
Etimologie
Probabil din franceză saïga.
Pronunție
- AFI: /'saj.ɣɐ/
Substantiv
saiga m., saigas pl.
Vezi și
(español)
Etimologie
Probabil din franceză saïga.
Pronunție
- AFI: /'saj.ɰa/
Substantiv
saiga m., saigas pl.