secuime

română

Etimologie

Din secui + sufixul -ime.

Pronunție

• AFI: /se.kuˈi.me/

Substantiv

Declinarea substantivului secuime
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	secuime	invariabil
Articulat	secuimea	invariabil
Genitiv-Dativ	secuimii	invariabil
Vocativ	secuime	invariabil

1. ținut locuit de secui; populația secuiască.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online