română

Etimologie

Din sfătuitor.

Pronunție

  • AFI: /sfə.tu.i'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
sfătuitoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ sfătuitoare sfătuitoare
Articulat sfătuitoarea sfătuitoarele
Genitiv-Dativ sfătuitoarei sfătuitoarelor
Vocativ sfătuitoareo sfătuitoarelor
  1. persoană care dă sfaturi; povățuitor.


Traduceri

Referințe