signatură

română

Etimologie

Din franceză signature.

Pronunție

• AFI: /sig.na'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului signatură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	signatură	signaturi
Articulat	signatura	signaturile
Genitiv-Dativ	signaturii	signaturilor
Vocativ	'	'

1. cifră, steluță sau alt semn ce se pune pe prima pagină a fiecărei coli de tipar dintr-o publicație, pentru a înlesni broșarea colilor în ordinea cuvenită.
2. mică tăietură făcută la mijlocul unei litere, pentru ca zețarul să observe mai ușor poziția acesteia.

Traduceri

Traduceri