smârc

română

Etimologie

Din rusă smruku.

Pronunție

• AFI: /smɨrk/

Substantiv

Declinarea substantivului smârc
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	smârc	smârcuri
Articulat	smârcul	smârcurile
Genitiv-Dativ	smârcului	smârcurilor
Vocativ	'	'

1. loc mocirlos, acoperit, de obicei, cu vegetație; mlaștină; baltă.
2. ochi de apă pe un astfel de loc.

Traduceri

Traduceri