(italiano)

Etimologie

Din greacă bizantină σμερίλιον (smerílion) < σμερί (smerí).

Pronunție

  • AFI: /zme'riʎʎo/


Substantiv

smeriglio m., smerigli pl.

  1. șmirghel, emeri

Cuvinte apropiate

Etimologie

Din limba francă smiril.

Substantiv

smeriglio m., smerigli pl.

  1. șoim de iarnă

Etimologie

Din greacă σμαρίς (smarís).

Substantiv

smeriglio m., smerigli pl.

  1. rechinul scrumbiilor

Referințe

Etimologie

Derivat regresiv din smerigliare.

Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru smerigliare.