română

Etimologie

Din verbul a spânzura.

Pronunție

  • AFI: /spɨn.zuˈrat/


Substantiv


Declinarea substantivului
spânzurat
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ spânzurat spânzurate
Articulat spânzuratul spânzuratele
Genitiv-Dativ spânzuratului spânzuratelor
Vocativ spânzuratule spânzuratelor
  1. (rar) spânzurare.


Traduceri

Etimologie

Din verbul a spânzura.

Adjectiv


Declinarea adjectivului
spânzurat
Singular Plural
Masculin spânzurat spânzurați
Feminin spânzurată spânzurate
Neutru spânzurat spânzurate
  1. (adesea substantivat) care a fost omorât sau s-a sinucis prin spânzurare.
  2. (fam.; substantivat) epitet dat unui copil sau unui tânăr care se ține de pozne, de nebunii; ștrengar, neastâmpărat.
  3. agățat, atârnat, suspendat.


Traduceri

Etimologie

Din spânzura.

Verb

  1. forma de participiu trecut pentru spânzura.

Referințe