spinăruță

română

Etimologie

Din spinare + sufixul -uță.

Pronunție

• AFI: /spi.nə'ru.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului spinăruță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	spinăruță	spinăruțe
Articulat	spinăruța	spinăruțele
Genitiv-Dativ	spinăruței	spinăruțelor
Vocativ	spinăruță	spinăruțelor

1. (rar) spinărușă.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online