stabilizant
română
Etimologie
Din franceză stabilisant.
Pronunție
- AFI: /sta.bi.li'zant/
Substantiv
| Declinarea substantivului stabilizant | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | stabilizant | stabilizanți |
| Articulat | stabilizantul | stabilizanții |
| Genitiv-Dativ | stabilizantului | stabilizanților |
| Vocativ | ' | ' |
- substanță (clei, amidon etc.) care, fiind adăugată unei soluții, mărește stabilitatea acesteia.
- substanță care are proprietatea de a asigura stabilitatea materialelor explozive în timpul păstrării lor.
Traduceri
Traduceri