stanță
Etimologie
Din italiană stanza.
Pronunție
- AFI: /stan'ʦə/
Verb
Conjugarea verbului stanța | |
Infinitiv | a stanța |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
stanțez |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să stanțeze |
Participiu | stanțat |
Conjugare | I |
- strofă cu înțeles de sine stătător, alcătuită din opt versuri.
Traduceri
Traduceri