română

Etimologie

Din strachină + sufixul -uță.

Pronunție

  • AFI: /strə.ki'nu.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
străchinuță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ străchinuță străchinuțe
Articulat străchinuța străchinuțele
Genitiv-Dativ străchinuței străchinuțelor
Vocativ străchinuță străchinuțelor
  1. diminutiv al lui strachină; străchioară.


Traduceri

Referințe