străduță

română

Etimologie

Din stradă + sufixul -uță.

Pronunție

• AFI: /strə'du.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului străduță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	străduță	străduțe
Articulat	străduța	străduțele
Genitiv-Dativ	străduței	străduțelor
Vocativ	străduță	străduțelor

1. diminutiv al lui stradă; stradelă.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online