străduitor

română

Etimologie

Din a (se) strădui + sufixul -tor.

Pronunție

• AFI: /strə.du.i'tor/

Adjectiv

Declinarea adjectivului străduitor
	Singular	Plural
Masculin	străduitor	străduitori
Feminin	străduitoare	străduitoare
Neutru	străduitor	străduitoare

1. care se străduiește, care își dă toată osteneala să realizeze ceva; sârguincios, silitor, harnic.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online