strabism

română

Etimologie

Din franceză strabisme.

Pronunție

• AFI: /stra'bism/

Substantiv

Declinarea substantivului strabism
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	strabism	'
Articulat	strabismul	'
Genitiv-Dativ	strabismului	'
Vocativ	'	'

1. infirmitate caracterizată prin imposibilitatea de a vedea normal același obiect cu amândoi ochii; privire încrucișată.

Traduceri

Traduceri