română

Etimologie

Din franceză strabisme.

Pronunție

  • AFI: /stra'bism/


Substantiv


Declinarea substantivului
strabism
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ strabism '
Articulat strabismul '
Genitiv-Dativ strabismului '
Vocativ ' '
  1. infirmitate caracterizată prin imposibilitatea de a vedea normal același obiect cu amândoi ochii; privire încrucișată.


Traduceri