română

Etimologie

Din latină stropha.

Pronunție

  • AFI: /ˈstro.fə/


Substantiv


Declinarea substantivului
strofă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ strofă strofe
Articulat strofa strofele
Genitiv-Dativ strofei strofelor
Vocativ ' '
  1. parte a unei opere poetice, constând din câteva versuri, ce constituie un tot unitar din punct de vedere al ritmului, rimei și sensului.


Traduceri