stropuleț

română

Etimologie

Din strop + sufixul -uleț.

Pronunție

• AFI: /stro.pu'leʦ/

Substantiv

Declinarea substantivului stropuleț
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	stropuleț	stropuleți
Articulat	stropulețul	stropuleții
Genitiv-Dativ	stropulețului	stropuleților
Vocativ	stropulețule	stropuleților

1. diminutiv al lui strop; stropușor.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online