Strugurei roșii
Strugurei

română

Etimologie

Din strugure + sufixul -el.

Pronunție

  • AFI: /stru.gu'rel/


Substantiv


Declinarea substantivului
strugurel
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ strugurel strugurei
Articulat strugurelul strugureii
Genitiv-Dativ strugurelului strugureilor
Vocativ strugurelule strugureilor
  1. diminutiv al lui strugure; struguraș.
  2. (bot.; reg.; la pl.) coacăze.

Sinonime

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe