sub

română

Din latină subtus.

(introduce un complement circumstanțial de loc) (arată poziția unei persoane sau a unui lucru care se găsește sau ajunge mai jos decât cineva sau ceva) dedesubt.
A căzut sub masă.
(împreună cu prep. „de”, indică punctul de plecare al unui fenomen)
De sub pământ se aud zgomote
(împreună cu prep. „pe”, arată în mod neprecis poziția sau mișcarea unui lucru care se află mai jos decât altul, dedesubtul altuia)
Se plimba pe sub ferestre
(rar) în.
la marginea, la poalele, jos, lângă...
Sub zidurile cetății.
(introduce un complement circumstanțial de timp) în timpul, pe vremea.
Istoria românilor sub Mihai-Vodă Viteazul.
(introduce un complement circumstanțial de cauză)
Iarbă ofilită sub arșița soarelui
(introduce un complement circumstanțial de mod) (exprimă un raport de supunere, de dependență față de cineva)
Avea sub mână o armată de subalterni
(înaintea unui numeral sau a unui nume de cantitate, exprimă inferioritatea cantitativă) mai puțin ca...
Sub o mie de lei.
(introduce nume predicative și atribute)
Un spectacol sub așteptări

A se afla (sau a fi, a se pomeni) sub soare = a exista; a trăi
A muri sub cuțit = a muri în timpul unei operații chirurgicale
(pop.) Sub seară = pe înserate
Pe sub seară = cam pe seară, spre seară
Sub amiază (sau amiazăzi) = aproape de miezul zilei
Sub ochii (cuiva) = în prezența (cuiva), fiind de față (cineva)
A ține (sau a păstra) sub cheie = a ține (sau a păstra) închis, încuiat
A trece (ceva) sub tăcere = a tăinui (ceva)
A fi (sau a se găsi) sub foc = a se găsi în prima linie de luptă
Sub pretext (sau cuvânt, motiv) că... = invocând un motiv (fals)
Sub nici un cuvânt (sau chip) = cu nici un preț, nicidecum, niciodată
Sub semnătură = cu numele semnat (spre confirmare)
Sub titlu de... = purtând numele sau titlul de..
Sub lozinca... = cu cuvântul de ordine, cu deviza..
(introduce un complement circumstanțial de relație) Sub raportul (sau sub acest raport) = din punctul de vedere al..