sudură
română
Etimologie
Din franceză soudure.
Pronunție
- AFI: /su'du.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului sudură | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | sudură | suduri |
| Articulat | sudura | sudurile |
| Genitiv-Dativ | sudurii | sudurilor |
| Vocativ | sudură | sudurilor |
- operație de sudare; (p.ext.) locul îmbinării prin sudare a două sau mai multor piese.
- (fig.) închegare, îmbinare, legătură, unire (strânsă).
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online