suficiență

română

Etimologie

Din latină sufficientia.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului suficiență
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	suficiență	suficiențe
Articulat	suficiența	suficiențele
Genitiv-Dativ	suficienței	suficiențelor
Vocativ	'	'

1. caracter suficient.
2. atitudine suficientă; vanitate; aroganță.

Traduceri

Traduceri