suitoare
română
Etimologie
Din suitor.
Pronunție
- AFI: /su.i'to̯a.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului suitoare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | suitoare | suitoare |
| Articulat | suitoarea | suitoarele |
| Genitiv-Dativ | suitoarei | suitoarelor |
| Vocativ | suitoareo | suitoarelor |
- trecere verticală sau înclinată prin care se realizează legătura între două lucrări miniere situate la nivele diferite sau între un orizont subteran și suprafață și care nu este echipată cu mijloace de transport.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online