supozitor

română

Etimologie

Din franceză suppositoire.

Pronunție

• AFI: /su.po.zi'tor/

Substantiv

Declinarea substantivului supozitor
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	supozitor	supozitoare
Articulat	supozitorul	supozitoarele
Genitiv-Dativ	supozitorului	supozitoarelor
Vocativ	'	'

1. preparat medicamentos, în formă de cilindru sau con, care se administrează pe cale rectală.

Traduceri

Traduceri